BusinessMagazin

Blog

  • (P) Kasper Development anunţă principalele tendinţe pe piaţa imobiliară pentru anul viitor

    Cererea pe piaţa imobiliară din România a cunoscut în ultima decadă doar o singură direcţie – în sus. Această lungă tradiţie a abundenţei a fost întreruptă de anii de criză, care au forţat restructurarea unui sector definit până atunci printr-o cascadă de creşteri spectaculoase. Ridicarea dobânzilor, inflaţia şi explozia preţurilor pentru materialele de construcţii duc la o ajustare a domeniului la toate nivelurile.

    Dacă de evoluţia pieţei imobiliare au beneficiat până acum dezvoltatorii şi clienţii deopotrivă, şi provocările majore despre care vorbim azi îi afectează tot în mod egal pe toţi. Mulţi dintre cei care s-au lăsat antrenaţi de exuberanţa câştigurilor, uitând că trecutul nu este, de fapt, prea departe, sunt acum în situaţia de a-şi reevalua strategiile. Au trecut vremurile în care locuinţele noi erau, practic, smulse din mâinile agenţilor imobiliari sau ale dezvoltatorilor, oricât de îndoielnică ar fi fost substanţa proiectului propus spre vânzare. Investitorii, exersaţi sau începători, sunt din ce în ce mai prudenţi, se informează temeinic, cu o preocupare tot mai mare pentru detalii tehnice, urmărind, totodată, informaţii legate de reputaţia şi stabilitatea financiară a celor de la care intenţionează să cumpere.

    O piaţă a vânzătorului a devenit o piaţă a cumpărătorului. Ce înseamnă asta pentru proprietari sau dezvoltatori? Ce consecinţe are această răsturnare de situaţie pentru cei care caută în prezent o proprietate? Ce se va întâmpla cu preţurile în viitor?

    “Branşa este afectată de aceste schimbări la toate nivelurile. Restructurarea pieţei îi va elimina mulţi dintre dezvoltatori, dintre care unii se luptă deja cu greutăţi imense, clădirile vechi vor fi din ce în ce mai greu de vândut sau închiriat, în timp ce oferta de locuinţe noi urmează să scadă dramatic începând cu acest an“, spune Daniela Kasper, director general al companiei Kasper Development dezvoltatorul proiectului Coresi Avantgarden Braşov. Strategiile sustenabile şi planificările pe termen lung i-au consolidat grupului braşovean reputaţia în categoria marilor jucători ai sectorului imobiliar la nivel naţional.

    Una dintre cele mai dinamice pieţe la nivel naţional, alături de Cluj, Timişoara şi Bucureşti, zona Braşovului evoluează, reflectând noile reguli impuse de un context complex, în plin proces de schimbare. Pentru a înţelege oportunităţile şi provocările unui sector care se reaşează, Daniela Kasper punctează câteva dintre cele mai importante tendinţe ale pieţei imobiliare în intervalul 2023-2024. De ce e bine să investeşti în imobiliare? Care sunt cele mai profitabile investiţii imobiliare? Care sunt cele mai bune oraşe pentru investiţii imobiliare? Şi, nu în ultimul rând, la ce să fii atent atunci când cumperi un apartament?

    Crash-ul iminent, profeţit insistent în ultimele luni, devine un scenariu tot mai puţin probabil, în timp ce scumpirile de toate tipurile vor fi dominanta următorilor ani. O eventuală ieftinire este mai puţin probabilă, având în vedere motivele care au stat până acum la baza creşterii preţurilor, de la scumpirile energiei, gazului şi electricităţii, la impunerea noilor norme internaţionale privind eficienţa energetică şi scăderea amprentei de carbon. Preţurile vor creşte, poate chiar accelerat după un an-doi de aprecieri mai lente. Pentru clienţi va fi dificil, în curând, să aleagă între achiziţie şi chirie, în timp ce pentru antreprenori, obiectivul principal rămâne investiţia cu cel mai bun randament.

    Pe o piaţă diferenţiată, recomăndările pentru cumpărători şi pentru vânzători sunt, în mod corespunzător, diferite. Un element comun rămâne, însă, faptul că este mai important ca oricând să fii foarte informat, să cunoşti în detaliu unele aspecte legate de procesul general de achiziţie, cum ar fi evoluţia dobânzilor, a chiriilor sau cu privire la preţul de cumpărare din segmentul vizat de fiecare categorie în parte.

    1. Piaţa imobiliară va experimenta multe falimente

    Creşterea dobânzilor ameninţă rentabilitatea sectorului imobiliar. Un calcul foarte simplu duce la o mai bună înţelegere a acestei tendinţe. Mai dependentă de împrumuturi ieftine decât orice altă industrie, afacerea imobiliară devine un sector vulnerabil. Nu toate companiile vor supravieţui schimbării ratei dobânzilor. Vor fi loviţi mai ales dezvoltatorii imobiliari şi dezvoltatorii de proiecte, care nu vor mai putea vinde apartamentele pe jumătate finisate. Unii nici măcar nu pot începe construcţia, pentru că proiectul nu mai este profitabil.

    Vom vedea falimente în rândul dezvoltatorilor mici şi mari, dintre care mulţi se luptă deja cu probleme majore. Având în vedere această fragilitate, potenţialii cumpărători trebuie să acţioneze cu mare atenţie în acest moment. Cine este interesat de o proprietate de la un dezvoltator imobiliar ar trebui să verifice şi mai atent decât înainte cum se descurcă financiar compania de la care doreşte să cumpere.

    În general, greşelile grave sunt făcute chiar la început, mai ales pe partea contractuală şi pe latura tehnică. Mulţi cumpărători cu o pregătire incredibil de slabă se avântă în această aventură a achiziţiei unui imobil, ceea ce ar putea deveni un demers riscant. Pentru cei care nu cunosc foarte bine piaţa devine foarte important să solicite consiliere de la profesionişti. Contractul cu dezvoltatorul trebuie verificat de un avocat, iar descrierea clădirii ar trebui verificată de un expert. Majoritatea cumpărătorilor nu o fac, pentru că nu înţeleg deloc că există pericole. Pe piaţă există experţi care cunosc de ani de zile activitatea dezvoltatorilor imobiliari şi pot evalua oferta, ştiind dacă o companie poate supravieţui unor momente dificile precum cel actual.

    1.  Oferta de clădiri noi va scădea dramatic începând cu 2023

    Potrivit unui raport realizat de compania de consultanţă imobiliară SVN România, în anul 2023 s-a înregistrat în Bucureşti o scădere de aproximativ 11% în cazul construcţiilor noi, comparativ cu cifrele înregistrate anul trecut, când au fost finalizate 21.328 de locuinţe în oraş şi împrejurimi. Recordul de livrări a fost stabilit în 2021, cu 22.010 locuinţe finalizate. Aproximativ 33.000 de locuinţe au fost vândute în România în 2023, volumul unităţilor fiind cu 10.000 mai mic faţă de aceeaşi perioadă a anului 2022. Aceasta reprezintă o scădere de 23%, conform Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ValorEasy).

    Construcţiile noi din România au stagnat ca urmare a blocajelor de livrare, a preţurilor în creştere la materiale şi a finanţării tot mai scumpe. Dezvoltatorii care planifică zone rezidenţiale sau comerciale cu greu mai pot calcula şi previziona, aşa că, cel mai adesea, amână proiectele. Creşterea costurilor îi obligă pe unii dintre proprietarii privaţi chiar să anuleze lucrările. Lipsa pe care o generează aceste amânări accentuează un decalaj care a influenţat constant piaţa în ultimele decade. Suntem foarte departe de a echilibra nevoia de locuinţe noi, cu atât mai mult cu cât există un deficit istoric. În România există 10 milioane de locuinţe noi şi doar 13% dintre ele au fost construite în ultimii 30 de ani, din 1990 până în 2020. Stocul rezidenţial este alcătuit mai ales din apartamente vechi, construite în perioada regimului comunist, potrivit unei analize a companiei de consultanţă imobiliară Cushman& Wakefield Echinox.

    De vreme ce noile proiecte de construcţii sunt în aşteptare sau devin semnificativ mai scumpe, interesul cumpărătorilor s-a îndreptat în 2023, inevitabil, mai mult către proprietăţile finalizate. „Stocul existent” a devenit noul favorit atât al investitorilor, cât şi al cumpărătorilor persoane fizice. Aceasta este, de asemenea, o tendinţă care implică unele provocări, de vreme ce un nou criteriu de selecţie în vederea achiziţiei va deveni din ce în ce mai important în următoarea perioadă: eficienţa energetică a clădirilor.

    1. Renovarea în scopul eficientizării energetice devine crucială pentru creşterea valorii unui imobil. Procesul, însă, este extrem de dificil

    Peste 38% din emisiile de gaze cu efect de seră se datorează construcţiilor şi exploatării clădirilor. Potenţialul de economisire a energiei în acest domeniu este, deci, enorm. În medie, proprietăţile din România au un indice energetic destul de slab, iar majoritatea clădirilor vechi au un rating energetic foarte slab. Acest lucru nu este îngrijorător doar pentru climă şi mediu, ci şi pentru ocupanţii acestor imobile, care plătesc din ce în ce mai mult pentru încălzire, avand în vedere creşterea preţurilor la energie. Renovările pentru dezvoltarea valorii acestui tip de clădiri necesită, de regulă, investiţii majore. Poate tocmai de aceea studiile arată că doar un procent foarte mic din imobilele vechi este renovat în fiecare an pentru a fi adus la standarde energetice mai ridicate. Viitorul, însă, va aduce provocări şi în acest domeniu.

    Parlamentul European a aprobat recent interzicerea vânzării şi închirierii în spaţiul UE a imobilelor care nu îndeplinesc cerinţele climatice, adică nu corespund standardelor energetice. Decizia va intra în vigoare începând cu anul 2030. Astfel, toţi proprietarii de apartamente şi case de pe continentul european vor fi obligaţi să efectueze lucrări de renovare, astfel încât imobilele să fie adaptate din punct de vedere al eficienţei energetice. Pentru proprietari, aceasta înseamnă, însă, costuri serioase, între 30.000 şi 60.000 de euro pentru fiecare apartament. Este o sumă foarte mare, pe care numeroase familii nu şi-o vor putea permite. Pentru mulţi, nici nu se pune problema renovării locuinţelor, aceştia fiind mai degrabă interesaţi de vânzarea imobilelor pentru a face rost rapid de bani.

    Noile reglementări europene sugerează, însă, că în următorii ani, pentru a putea să vândă imobilul, proprietarii vor fi obligaţi mai întâi să-l renoveze. Măsurile de acest tip ar putea să conducă la o criză pe piaţa imobiliară, apreciază experţii în credite ipotecare. Pe de o parte, proprietarii care sunt nevoiţi să cheltuie 50.000 sau 60.000 de mii de euro pentru a adapta apartamentul la noile cerinţe, vor creşte preţurile, iar, pe de altă parte, potenţialii cumpărători vor obţine tot mai greu împrumuturi pentru bunuri imobiliare scumpe.

    România are cel mai vechi stoc de locuinţe din Uniunea Europeană, arată ultimele date publicate de Eurostat. Aceste proprietăţi, care datează din anii 1950-1960, au clase energetice F şi G şi nu vor mai putea fi închiriate peste 5 sau poate 7 ani. Nu doar cerinţele de reglementare îl obligă pe proprietari să se gândească la renovări, dar şi creşterea costurilor de încălzire fac aceste măsuri absolut necesare. Înseamnă, prin urmare, că toţi proprietarii de clădiri mai vechi vor avea de înfruntat, în curând, noi provocări. Situaţia lor ar putea deveni dificilă, în condiţiile în care nu există încă un program clar de finanţare din partea statului pentru implementarea noilor cerinţe, dar nici destui meşteri pe piaţa care să satisfacă aceasta necesitate de renovare.

     

  • Ordonanţa Trenuleţ: Accizele la benzină şi motorină cresc cu 50% din creşterea preţurilor de consum de la 1 ianuarie 2024

    Ordonanţa privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice pentru consolidare fiscală şi combaterea evaziunii fiscal, publicată vineri seară în Monitorul Oficial, prevede o creştere a accizelor, de la 1 ianuarie 2024, cu 50% din creşterea preţurilor de consum.

    Potrivit OUG, nivelul accizelor se actualizează cu creşterea preţurilor de consum din ultimele 12 luni, calculată în luna septembrie a anului 2023, faţă de perioada octombrie 2014 – septembrie 2015.

    Astfel, începând cu data de 1 ianuarie 2024, accizele se majorează cu 50% din creşterea preţurilor de consum, şi tot cu 50% de la 1 iulie 2024.

     

  • Noua versiune a programului Rabla Plus: 25.500 lei pentru achiziţionarea unui autovehicul nou electric şi 13.000 lei pentru hibride

    Ordonanţa-Trenuleţ (OUG 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice), publicată vineri în Monitorul Oficial,  stabileşte noi valori pentru ecotichetele acordate de stat la achizitia unui autovehicul electric sau hibrid.

    Astfel, indiferent de numărul de autovehicule uzate predate spre casare, se acordă:

    a) 25.500 lei pentru achiziţionarea unui autovehicul nou pur electric sau a unui autovehicul nou cu pilă de combustie cu hidrogen, exceptând motocicleta;

    b) 13.000 lei pentru achiziţionarea unui autovehicul nou electric hibrid, exceptând motocicleta, care generează maximum 80 g CO2/km în sistem WLTP;

    c) 13.000 lei pentru achiziţionarea unei motociclete electrice.

    De asemenea, OUG stabileşte că, în anul 2024, începând cu prima sesiune pentru acceptarea şi înscrierea solicitanţilor deschisă după data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă în cadrul Programului privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante şi eficiente din punct de vedere energetic, 2020-2024, nu se mai acordă ecobonusuri.

    Prevederile nu se aplică solicitanţilor instituţii publice.

    O versiune anterioară a proiectului de ordonantă prevedea ca ecobonusul pentru maşini electrice să aibă valoarea de 10.000 lei, de la 54.000 lei în 2023.

    Prima de casare pentru programul Rabla Clasic rămâne la 7000 lei.

  • 1.089 profesori din 680 de şcoli fac educaţie digitală prin proiectul „Şcoala din viitor” al Fundaţiei Vodafone derulat cu sprijinul Junior Achievement România. „Până în prezent, 3.757 de elevi au participat la activităţile din cadrul proiectului sub îndrumarea a 151 de cadre didactice”

    Aproximativ 1.089 de profesori şi 31.638 de elevi din 680 de unităţi şcolare primare şi gimnaziale din toate judeţele ţării, înscrise în programele Junior Achievement (JA) România, participă în acest an şcolar la cea de-a doua ediţie a proiectului „Şcoala din viitor ajunge în şcolile JA”, au transmis reprezentanţii Vodafone. În cadrul proiectului au fost organizate în luna noiembrie cinci sesiuni de formare pentru a oferi profesorilor participanţi un set de instrumente şi metode de implementare la clasă a activităţilor „Şcoala din viitor”.

    „Până în prezent, prin proiectul desfăşurat de JA România şi Fundaţia Vodafone România, 3.757 de elevi au participat la activităţile „Şcoala din viitor” sub îndrumarea a 151 de cadre didactice din 118 unităţi şcolare”, au transmis reprezentanţii Vodafone.

    Astfel, în cadrul întâlnirilor, 253 de cadre didactice s-au familiarizat cu aplicaţii şi forme de organizare a unor activităţi prin care pot oferi elevilor experienţe de explorare a mediului înconjurător cu ajutorul AI, pot stabili reguli de siguranţă pe internet, dar şi modalităţi prin care, cu ajutorul unor kit-uri tehnologice, pot utiliza la clasă realitatea augmentată şi jocurile video pentru dezvoltarea de competenţe digitale şi transdisciplinare. Scopul întâlnirilor a vizat atât integrarea ulterioară a acestor modele de lucru, cât şi diseminarea lor în comunităţile şcolare din care fac parte profesorii, alături de alte cadre didactice din proiectul „Şcoala din viitor ajunge în şcolile JA”, arată sursa citată.

    Proiectul va continua în perioada ianuarie – iunie 2024 cu alte sesiuni de formare pentru profesorii participanţi, dar şi cu oferirea de dotări pentru sprijinirea participării la activităţi a claselor din mediul rural.

    De asemenea, la finalul etapei actuale a proiectului, în luna iunie, şcolile care au accesat cel mai des activităţile „Şcoala din viitor” vor primi suport pentru dotări cu echipamente sau pentru îmbunătăţirea condiţiilor de studiu, au mai transmis reprezentanţii Vodafone.

    „Şcoala din viitor” face parte din programul Skills Upload Jr. – o iniţiativă a Fundaţiilor Vodafone din 13 ţări, creată pentru a-i încuraja pe educatori şi elevi să îşi dezvolte gândirea critică şi să utilizeze în mod creativ tehnologiile digitale.

    Junior Achievement (JA) România, organizaţie nonprofit, a fost fondată în anul 1993 şi este parte a JA Worldwide® USA şi JA Europe, conform aceleiaşi surse. Junior Achievement este una dintre cele mai mari organizaţii internaţionale de educaţie antreprenorială, economică, financiară, de orientare profesională şi dezvoltare personală, programele sale fiind urmate în 40 de ţări din Europa şi peste 100 din lume. În România, programele JA de tip „applied learning“ şi „project based” sunt urmate anual de peste 267.000 de elevi şi studenţi din 1.957 de instituţii de învăţământ şi se desfăşoară local în parteneriat cu Ministerul Educaţiei, instituţiile de învăţământ şi comunitatea de afaceri.

     

  • Real Estate. Investiţii pentru distracţie la mall

    În era comerţului online, diversificarea activităţilor reprezintă secretul reuşitei pentru un centru comercial. Cum şi-a propus cel mai nou mall al Bucureştiului să îşi atragă clienţii? 

     

    Este un spaţiu multifuncţional, oferă zone de distracţie, de petreceri, organizări de zile onomastice, activităţi fizice, ceea ce încurajează clienţii să vină aici cu copiii, cu familia”, descrie Doiniţa Ilie cea mai recentă investiţie din cadrul Colosseum Mall. Întins pe o suprafaţă de 2.300 de metri pătraţi, centrul Hype by Kiddo are, potrivit directorului de leasing al centrului comercial, câte o atracţie la fiecare metru pătrat: „A avut un impact foarte bun încă de la deschidere, care se continuă şi acum. Investiţia a fost de 1,5 milioane de euro în acest spaţiu”. Cu o suprafaţă totală de 54.000 de metri pătraţi, Colosseum Mall este al doilea centru comercial ca mărime din zona de nord a Bucureştiului. „Am adus branduri noi, internaţionale în această zonă de nord-vest; accesul facil la magazine este realizat printr-o parcare cu foarte multe zone, care include aproape 3.000 de locuri de parcare, toate plasate suprateran.”

    Printre cele mai recente dezvoltări aduse centrului comercial se numără acest centru de distracţie – respectiv o zonă de relaxare care se adresează nu numai locuitorilor din Bucureşti, cât şi celor aflaţi în localităţi limitrofe. Investiţia a fost realizată în parteneriat cu Kiddo. Potrivit Doiniţei Iliei, până la 300 de copii pot să beneficieze simultan de atracţiile spaţiului. În afară de acest spaţiu de entertainment, zona de petrecere a timpului liber mai include şi o zonă de fitness, un food-court, iar în planurile lor intră dezvoltarea unui cinematograf cu cinci săli şi o capacitate maximă de 400 de locuri: „Ceea ce va fi foarte atractiv la acest cinema este că are un design interior deosebit, minimalist şi cu mobilă de calitate înaltă. Pe lângă acest design, aduce şi tehnologie de ultimă oră pentru ecranele de proiecţie şi va include şi o zonă de VIP – cu siguranţă va fi un concept nou şi de deosebit. Este vorba despre Happy Cinema – un brand 100% românesc”.

    Investiţia în această nouă dezvoltare va ajunge, potrivit Doiniţei Ilie, la 1,5 milioane de euro. Dincolo de zona de petrecere a timpului liber, Doiniţa Ilie spune că urmează să vină cu aproximativ două branduri mari de fashion (Cropp şi House), pe o suprafaţă de 1.300 de metri pătraţi. „Avem posibilitatea de dezvoltare pe viitor foarte mare şi avem planuri foarte clare în acest sens; cred că acesta este iarăşi este un element diferenţiator faţă de celelalte dezvoltări de retail; avem acest avantaj de a ne putea dezvolta în continuare şi exact asta vom face.” Directorul de leasing al Colosseum Mall precizează că datele referitoare la vânzări nu sunt încă publice, dar că ei au beneficiat de creşteri semnificative de la an la an: „de peste 20% şi chiar mai mult a cifrei de vânzări”. Iar în ceea ce priveşte traficul în cea mai aglomerată perioadă a anului, luna decembrie, ea spune că se aşteaptă la o dublare a acestuia.  

    Două întrebări şi răspunsuri din interviul cu Doiniţa Ilie, director de leasing, Colosseum Mall:

    Cum se vede criza în activităţile unui centru comercial?

    Din perspectiva activităţilor unui centru comercial, criza aduce incertitudini legate de condiţiile geo-regionale, creşterea dobânzilor şi, bineînţeles, toate aceste aspecte au avut un impact clar asupra puterii de cumpărare a clienţilor şi consumatorilor. Sunt provocări pentru noi ca centru comercial şi pentru retailerii prezenţi pe piaţă în acest moment. Cu toate acestea, zona de fashion a înregistrat o creştere semnificativă în vânzări, ceea ce ne încurajează să credem că vom depăşi aceste momente. Am observat o atracţie crescută pentru zonele de petrecere a timpului liber, inclusiv zona de fitness, restaurante şi centrul de distracţie pe care l-am deschis. Există un interes ridicat pentru relaxare şi petrecerea timpului în familie, ceea ce ne bucură, şi credem că această criză va trece. Totuşi, comportamentul de achiziţii al cumpărătorilor a devenit mai atent, dar în total, cifra de afaceri, cel puţin în zona de fashion, este în creştere sănătoasă. Nu am observat scăderi alarmante în acest moment.

    Care credeţi că este secretul rezilienţei mallurilor în România, în contextul în care există şi comerţul online ce se dezvoltă tot mai mult?

    Nu cred că este o competiţie directă. Practic, în Colosseum Mall, toţi retailerii au o prezenţă puternică online şi este vorba mai degrabă despre o colaborare. Ei îşi diversifică canalele de vânzare a produselor. Offline-ul şi online-ul se completează. Faptul că vând produse online nu face decât să crească traficul în magazinele offline, iar cumpărătorii pot vedea şi mai multe produse în starea lor reală, fără să fie alterate de ecrane. Experienţa multibrand oferită de mall reprezintă un avantaj în businessul predominant offline.

     

    Carte de vizită: Doiniţa Ilie

    1. A preluat rolul actual, de head of leasing la Colosseum Mall, în decembrie 2022;

    2. Şi-a început cariera în imobiliare în 2003, ca associate director, Head of marketing la Cushman & Wakefield România;

    3. Între 2016 şi 2019 a lucrat şi pentru JLL România, ca leasing manager.

    Sursa: LinkedIn

  • Năsui: PSD şi PNL au inventat venituri fictive ca să le iasă cifrele în bugetul pe 2024

    „Pentru prima dată în istoria României, bugetul va avea o linie de venituri complet fictivă adăugată doar ca să iasă veniturile şi deficitul bine. Am mai explicat cum au politicienii interesul să umfle estimarea veniturilor pentru a face loc cheltuielilor în buget. Dacă se realizează sau nu acele venituri, nu e problema lor. E problema noastră. Ei doar vor da din umeri după care vor creşte împrumuturile şi vor mări taxele. Pentru ei, timpul trece, leafa merge în continuare”, declară Claudiu Năsui, deputat USR şi fost ministru al Economiei.

    Potrivit USR, „linia fictivă de venituri a fost botezată <Venituri suplimentare încasate din digitalizare> şi acolo au pus PSD şi PNL nu mai puţin de 10,5 miliarde de lei”.

    „O «sursă» de venituri care n-a existat niciodată şi nu e clar cum ar funcţiona. Impozitul pe profit, pe venit, taxa pe valoare adăugată, contribuţia pe X pe Y, toate sunt surse de bani pentru stat. Statul le ia de undeva. Intră nişte bani în trezorerie. Dar încasări din digitalizare ce sunt? Doar un nou mod de a minţi cu zâmbetul pe buze”, precizează Claudiu Năsui.

    Legea bugetului de stat pe 2024 intră luni în dezbaterea comisiilor parlamentare de specialitate. Votul final e programat pentru miercuri. Proiectul prevede un deficit de 5%, o creştere economică de 3,4 procente şi o inflaţie de 6%.

  • Povestea grecului care face zeci de milioane de euro din vânzarea resursei fără de care nimeni de pe această planetă nu poate trăi şi din care România deţine 60% din rezerva totală a Europei

    Îşi spune „făuritor de branduri”. A creat Dorna, LaDorna şi Aqua Carpatica. A bătut palma cu Coca-Cola, Lactalis şi PepsiCo. Este un creator de branduri cu ambiţia de a-şi duce mărcile pe o piaţă globală, dar şi cu speranţa că învinge timpul. „Noi suntem trecători, Aqua Carpatica va rămâne.”

    Jean Valvis are 68 de ani, iar în 2008, după ce a vândut producătorul de lactate LaDorna către gigantul francez Lactalis, al doilea exit semnat de el după ce în 2002 vânduse brandul de ape minerale Dorna către Coca-Cola, le-a făcut o promisiune fiilor săi. „E o promisiune sacră între mine şi fiii mei că nu voi mai face exit nici din Aqua Carpatica, nici din vinuri”. Promisiunea pe de o parte şi crezul său pe de altă parte.

    Crezul că a descoperit cea mai pură apă minerală din lume, că Aqua Carpatica poate deveni un brand global, că România este patria apelor minerale. A construit Dorna cu gândul  la o piaţă mai mare decât cea locală şi a vândut către Coca-Cola în 2002 cu acelaşi gând. „Eram tânăr atunci, a fost o înţelegere verbală (cea legată de extinderea peste hotare – n. red). Poate dacă se ţineau de cuvânt nu aş mai fi vrut atât de tare să revin”, spune Valvis, care admite că din acel acord, semnat când avea 48 de ani, a învăţat multe.

    Doi ani au durat atunci negocierile cu Coca-Cola, doi ani şi acum discuţiile cu PepsiCo. „În mai 2020, cu nesiguranţa pandemiei, am pornit de la o bună propunere a unui grup internaţional şi am avut de la început două condiţii: să ia un pachet minoritar şi să considere Aqua Carpatica ca pe un Rolls-Royce al portofoliului lor. Totul s-a făcut într-un mod profesionist chiar dacă ei au avut mai multe centre de decizii.” La cele două exituri anterioare a fost mai simplu. Valvis a negociat direct cu un CEO sau cu un antreprenor, însă acum echipe întregi de avocaţi, consultanţi, manageri s-au aşezat la masă sau în şedinţe online pentru a închide un acord de vânzare către PepsiCo a 20% din acţiunile Carpathian Springs, compania care produce brandul Aqua Carpatica. „A fost cea mai lungă şi cea mai dificilă negociere.

    Mulţumesc conducerii PepsiCo Europa. Fără voinţa strategică a lui Silviu Popovici (CEO al Pepsi Europa – n. red) nu ştiu dacă aş fi avut răbdarea să negociez doi ani.” Marţi, 2 august, Valvis-Holding şi grupul Pepsi au anunţat oficial semnarea unui acord strategic care îi deschide brandului Aqua Carpatica graniţele lumii. „Devenim ambasadorii economici ai României”, spune antreprenorul care merge pe drumul său fără să mai aştepte. „Prin acest proiect eu nu mai aştept nimic, ci materializez singur o idee pe care o tot repet de mai mulţi ani. România are o caracteristică ce o deosebeşte într-un mod competitiv de toate celelalte ţări din lume: România este patria apelor minerale. Acesta este atuul nostru naţional incontestabil. Iar astăzi avem o multinaţională dispusă să lupte împreună cu mine, avem o altă forţă.”

    Pentru Valvis, România este patria apelor minerale şi acesta e brandul pe care se poate construi la fel cum Elveţia este patria ceasurilor de lux, Franţa a vinurilor sau Scoţia a whisky-ului. Nu este prima dată când o spune. De mai bine de un deceniu vorbeşte despre puritatea izvoarelor de ape minerale din Carpaţi, despre calitatea apei, despre importanţa unui produs care reprezintă 70% din corpul nostru. „Eu nu vând maşini, vând apă naturală, cea mai importantă substanţă a vieţii. Nu propun niciodată un produs care nu-mi place mie. Vreau să le dau şi celorlalţi posibilitatea să consume ce consum eu, la aceeaşi calitate, utilitate şi frumuseţe. Meseria mea, de făuritor de branduri, înseamnă să stabileşti o relaţie de încredere cu cel care consumă brandul.” Despre încredere vorbeşte şi în noua relaţie cu partenerul său – Pepsi. „Pentru noi este un moment extraordinar pentru că vine o multinaţională, are încredere în colectivul nostru, a demonstrat această încredere prin acceptarea statutului de acţionar minoritar.” Jean Valvis a dezvoltat mereu cu ajutorul unui grup de acţionari minoritari.

    Carte de vizită:

    ► Omul de afaceri s-a născut la Atena şi are cetăţenie elveţiană şi greacă;

    ► Este absolvent al Facultăţii de arhitectură din cadrul Universităţii Politehnice din Atena, dar şi al Universităţii Sorbona din Paris, unde şi-a luat şi doctoratul;

    ►Ž A profesat ca arhitect aproape 10 ani, iar apoi a fost inginer consultant pentru diverse studii de fezabilitate, rol din care a călătorit în 1993 în România, la Bucureşti, pentru a realiza  un studiu de fezabilitate în industria alimentară – aşa a identificat oportunitatea unei afaceri în domeniul apelor minerale;

    ► În afară de dezvoltarea mărcilor Aqua Carpatica, Domeniile Sâmbureşti şi Chateau Valvis, s-a implicat recent şi în afaceri în domeniul energiei verzi şi al agriculturii bio.

    Mereu a avut în preajmă acţionari români, nu a fost niciodată singur într-un business. „Pentru mine, să respect minoritarii nu este dificil, fac asta de 30 de ani.” Şi astăzi, un pachet de 14% din acţiunile grupului care deţine Aqua Carpatica este controlat de un grup de acţionari minoritari. „Am colaboratori de 30 de ani care înainte de tranzacţia cu Pepsi deţineau 18% din companie.

    Acum participaţia lor s-a diluat cu 20%.” Stelian Chiforescu este unul dintre românii care i-au fost parteneri lui Jean Valvis în dezvoltarea afacerilor locale, iar după dispariţia lui, în mai 2020, Elena şi Adrian Chiforescu, alături de mama lor au devenit acţionari în grupul care deţine şi Aqua Carpatica. „Familia Chiforescu m-a susţinut moral în unul dintre cele trei momente grele din timpul negocierilor cu Pepsi”, povesteşte Valvis, care adaugă că în al doilea moment greu a redactat o scrisoare către conducerea Pepsi „într-o engleză diplomatică” beneficiind de sprijinul fiului său, Christos. „Al treilea moment a fost legat de o chestiune comercială, care s-a rezolvat într-un mod constructiv.” Admite că negocierile nu au fost uşoare.

    Complexitatea acordului vine în primul rând din faptul că Valvis va rămâne acţionar majoritar, nu face exitul cum s-a întâmplat la celelalte două tranzacţii anterioare, cu Coca-Cola şi Lactalis, astfel că s-au pus pe masă strategii de dezvoltare, bugete, planuri de marketing, idei şi pieţe care se pot dezvolta, structuri de conducere şi de decizie pentru Aqua Carpatica. „În 2024 vom construi o nouă fabrică tot la Vatra Dornei. Pornim exporturile către Arabia Saudită, Grecia şi Marea Britanie, vom dezvolta acolo noi capacităţi comerciale.

    Cu ajutorul PepsiCo intrăm în Polonia şi SUA, întâi în nord-estul Statelor Unite, vizăm acolo trei state, dar urmează foarte multe ţări. Vom angaja o echipă pentru departamentul de export”, îşi descrie Valvis viziunea, menţionând şi cifrele. Noua fabrică presupune o investiţie de 10-15 milioane de euro, în funcţie de capacitatea instalată, exporturile vor creşte de la o pondere de 6-7% în prezent la 33-35% în cinci ani, iar producţia locală pentru Aqua Carpatica poate ajunge la un miliard de litri.

    În prezent, vânzările Aqua Carpatica se ridică la 400 de milioane de litri anual, iar brandul românesc este deja prezent pe 16 pieţe externe. În prezent, exportul de ape minerale al României este nesemnificativ, sub 5%, consumul intern creşte de la an la an. La momentul exitului din afacerea Dorna, în 2002, piaţa de ape minerale era la un nivel de 800-850 de milioane de litri, iar Dorna realiza vânzări de 80 de milioane de sticle pe an, potrivit datelor de la acea vreme. În prezent, piaţa a crescut la peste 2,2 miliarde de litri (tot segmentul de apă îmbuteliată – n.red.), ceea ce înseamnă că fiecare român a consumat în 2021 circa 116 litri de apă. „Dacă ne unim cu toţii, toţi competitorii din producţia apelor minerale, România devine o forţă la nivel mondial.”

    CITITI AICI MATERILAUL INTEGRAL

  • Cine este cel mai deştept om din lume. El nu ridică niciodată tonul, nu îşi pierde calmul şi nu este niciodată stresat

    Terence Tao este cel mai deştept om din lume. Nu ridică niciodată vocea şi nu e niciodată stresat. Pentru a întocmi clasamentul special al celor mai inteligenţi oamemi, IQ-ul este folosit ca indicator.

    Inteligenţa medie este în jurul scorurilor cuprinse între 90 şi 110, în timp ce vorbim despre oameni cu abilităţi cognitive extraordinare cu peste 130 de puncte. Este cazul, de exemplu, al matematicianului Terence Tao, care, cu 230 de puncte, a fost recunoscut drept cel mai inteligent om de pe Pământ.

    Terence s-a născut pe 17 iulie 1975, în Adelaide, Australia, fiu a doi imigranţi din Hong Kong. Tatăl său, dr. Billy Tao, absolvise facultatea de medicină în 1969 şi s-a mutat în Australia, pentru a lucra ca medic pediatru. Mama ei, Grace, era licenţiată în astrofizică şi matematică, tot în Hong Kong.

    Printre altele, Terry, aşa cum îl numesc prietenii săi, are doi fraţi şi amândoi au participat la olimpiadele de matematică reprezentând ţara lor. Unul este inginer în calculatoare şi lucrează pentru Google, celălalt, din păcate, suferă de autism, este un maestru internaţional de şah, un pianist talentat şi compozitor, licenţiat în teoria muzicii şi un doctorand în matematică.

    Terence Tao a învăţat să citească singur la 2 ani şi începe imediat să-i înveţe pe copiii de 5 ani. La 7 ani, ajunge în ziarele din oraşul său pentru că face îndrumări matematice elevilor de liceu, în timp ce frecventa liceul.

    Merge la liceu la 7 ani. Şi programa pe computer. Tao susţine că a învăţat matematica pe cont propriu, urmărind spectacolul pentru copii „Sesame Street”. Când avea 9 ani, Terence îşi împărţea timpul între liceu şi cursuri universitare de matematică avansată, deoarece a fi cu 7-8 ani înaintea vârstei sale în învăţământ nu i se părea suficient. La 10 ani a început să câştige concursuri de matematică, devenind cel mai tânăr participant din istorie la olimpiadele matematice.

    Citea benzi desenate, juca Magic şi îşi petrecea nopţile în jocul strategic Civlization.

    Astăzi, spune că evită cu totul jocurile video pentru că devine dependent de ele şi nu se mai poate opri până nu le finalizează 100%. De asemenea, îi place latina.

    Este o persoană liniştită, calmă, modestă, lipsită de acele atitudini timide şi de acele dificultăţi sociale care sunt întotdeauna asociate cu geniile numerelor. Nu ridică niciodată vocea, nu este niciodată stresat sau deprimat, nu este arogant, nu este antisocial. Singurul semn special: poartă aproape exclusiv tricouri colorate.

    Terry are o familie frumoasă, soţie, un fiu şi o fiică. Locuiesc în Los Angeles.

    În spatele lui Tao sunt alte personalităţi. Printre cele mai interesante figuri o găsim pe Marilyn vos Savant, considerată cea mai inteligentă femeie din lume, cu un IQ de 228. Scriitoare şi editorialistă, vos Savant a devenit deosebit de cunoscută în 1986, când Cartea Recordurilor Guinness a inclus-o printre cei mai inteligenţi oameni de pe planetă.

    Un alt geniu absolut este Christopher Hirata, cu un IQ de 225. Astrofizician care predă la Institutul de Tehnologie din California, a dobândit notorietate în 1996, când, la 14 ani, a devenit cel mai tânăr câştigător al Olimpiadei Internaţionale de Fizică. Doar doi ani mai târziu, Hirata ar fi început o colaborare cu NASA.

    Printre cei mai inteligenţi bărbaţi de pe Pământ se numără şi faimosul şahist rus Garry Kasparov, capabil să devină campion mondial la disciplină la doar 22 de ani. IQ-ul său este de 194 de puncte. Ocupă locul 7 în lume, pe baza IQ-ului.

    Există o listă importantă cu oameni care nu mai sunt în viaţă. Printre geniile cu un coeficient de inteligenţă foarte ridicat care au schimbat istoria umanităţii nu putem uita pe Albert Einstein, Isaac Newton, Stephen Hakwing, Nikola Tesla în domeniul fizicii. În chimie este obligatoriu să o menţionăm pe Marie Curie, în timp ce Johann Goethe este una dintre figurile de frunte din literatură.

  • PUBLI-INTERVIU. Samsung în era VUCA = inovaţie şi angajament pentru viitor

    În anul 2023, Samsung şi-a consolidat prezenţa în România şi Bulgaria printr-o serie de campanii şi iniţiative de marketing inovatoare. Acestea au inclus proiecte concentrate pe angajarea şi implicarea Generaţiei Z, precum AllOut FactZ şi campania „Share Your Power”, promovând egalitatea de gen în gaming. De asemenea, au fost create experienţe speciale pentru copii, cum ar fi „Aprinde magia sărbătorilor”. În plus, campania „Join The Flip Side. Switch to Freedom” a evidenţiat telefoanele pliabile din Seria Z, în timp ce parteneriatele cu BMW au oferit experienţe premium. Despre toate acestea vorbeşte într-un interviu amplu Simona Panait, Director de Marketing la SAMSUNG Electronics România & Bulgaria.

    1. Care au fost principalele campanii şi iniţiative de marketing care au definit anul 2023 pentru Samsung în România şi Bulgaria?

    Ne-am dorit mult să ne conectăm cu tinerii din Generaţia Z din România, să fim mai aproape de ei, iar anul acesta am derulat o serie de campanii inovatoare în acest sens. AllOut FactZ este un proiect cu implicarea directă a celor din Gen Z şi în care am ales să colaborăm cu jurnaliştii redacţiei Vice pentru a oferi tinerilor o platformă care să le facă vocea auzită şi unde să poată discuta despre subiecte relevante pentru ei. A fost un proiect care a inclus articole, show-uri radio şi conversaţii cu lideri de opinie, toate fiind concentrate pe problemele şi perspectivele Generaţiei Z. Apoi, este campania Samsung „Share Your Power”, care aduce în centrul atenţiei poveştile de succes ale gameriţelor şi creatoarelor de conţinut. În acest fel ne-am dorit să combatem inegalitatea de gen din gaming şi să aratăm, prin exemple pozitive din gamingul feminin din România, că fetele sunt o parte importantă din
    această comunitate. Şi nu am cum să nu fac referire la cea mai recentă campanie a noastră, „Aprinde magia sărbătorilor“. Practic, am transformat Museum of Immersive New Art (MINA) într-un spaţiu special dedicat celor mici şi le-am oferit oportunitatea de a explora şi de a se bucura de activităţi interactiv-creative. Este o iniţiativă care aduce în prim-plan un spaţiu dedicat expresiei creative, echipat cu tablete Samsung pentru cei mici.

     

    2. Care dintre acestea consideraţi că au avut cel mai mare impact asupra pieţei şi de ce?

    Aş vrea să vorbesc aici despre ,,Join The Flip Side. Switch to Freedom”, o campanie lansată de Samsung România la final de octombrie şi care a adus în centrul atenţiei experienţa unică de utilizare pe care o oferă cele mai recente telefoane pliabile din Seria Z (Galaxy Z Flip5 şi Galaxy Z Fold5) şi libertatea deplină de interacţiune pe care acestea o asigură. Practic, i-am ajutat pe utilizatori să se familiarizeze cu procesul de trecere de la un telefon cu ecran static la unul cu ecran pliabil, dar şi cu tranziţia de la un sistem de operare închis la unul care oferă consumatorilor libertatea de a-şi personaliza complet dispozitivul în funcţie de propriile nevoi şi preferinţe. Campania s-a încheiat cu un eveniment exclusiv, luna aceasta, şi unde un număr limitat de consumatori au putut testa produsele şi ulterior să şi plece cu ele acasă, în schimbul telefoanelor pe care le deţineau.  Sigur, nu pot uita nici de Overtake The Ordinary, un parteneriat local Samsung şi BMW prin care am deschis noi posibilităţi pentru iubitorii de experienţe premium. Un parteneriat pe termen lung, care vizează o serie de proiecte realizate împreună. Unul dintre acestea este Destination Unknown, o iniţiativă Samsung realizată în colaborare cu emisunea SuperSpeed de la PRO TV, care a adus împreună 6 ambasadori de brand Samsung, cu misiunea de a explora o destinaţie necunoscută cu ajutorul tehnologiei. Aceştia au avut ocazia să experimenteze în mod direct performanţa telefoanelor din seria Samsung Galaxy Z, pe care le-au folosit pentru a documenta întreaga experienţă.

     

    3. Cum v-aţi adaptat strategiile de marketing şi brandul în contextul schimbărilor preferinţelor de consum din ultimul an?

    În primul rând, am urmat o abordare agilă şi orientată către nevoile şi dorinţele consumatorilor. Suntem foarte atenţi la feedbackul şi comportamentul acestora, aşa că am alocat resurse considerabile pentru a înţelege schimbările în preferinţele lor. Acest lucru ne-a ajutat să reevaluăm şi să ne ajustăm rapid strategiile de marketing şi mesajele brandului pentru a răspunde mai bine nevoilor consumatorilor. Apoi, am rămas flexibili şi am adoptat o abordare multidimensională în ceea ce priveşte canalele de comunicare. Am fost tot mai prezenţi în social media, având în vedere interesul tot mai mare pentru aceste canale şi am creat experienţe digitale, conţinut relevant şi comunicare personalizată pentru a rămâne conectaţi cu cei din comunităţile noastre.

     

    4. Cum vedeţi evoluţia şi rolul inteligenţei artificiale în cadrul strategiilor de marketing pentru Samsung în 2024? Dar în ceea ce priveşte dezvoltarea produselor?

    Într-o lume tot mai digitalizată, credem că AI-ul va juca un rol esenţial în dezvoltarea şi îmbunătăţirea continuă a produselor şi serviciilor noastre, de la tehnologii avansate în dispozitivele noastre la soluţii inovatoare care să îmbunătăţească viaţa consumatorilor. Pe de altă parte, inteligenţa artificială îşi va regăsi locul în a veni cu recomandări personalizate, adaptate la preferinţele individuale ale consumatorilor, atât în ceea ce priveşte produsele, cât şi experienţele. De altfel, Samsung a anunţat recent Galaxy AI, despre care spunem noi că va fi o nouă eră a telefoanelor mobile. Este cea mai cuprinzătoare versiune de utilizare a inteligenţei artificiale pe dispozitivele mobile de până acum şi va schimba modul în care percepem modurile de folosire ale telefoanele noastre. Cel mai nou smartphone va avea integrat Galaxy AI şi va oferi în curând utilizatorilor funcţia AI Live Translate Call – un traducător personal, la îndemână ori de câte ori au nevoie. Traducerile audio şi text vor apărea în timp real în timp ce utilizatorii vorbesc, ceea ce face ca apelarea unei persoane care vorbeşte altă limbă să fie la fel de simplă ca activarea subtitrărilor la un film sau serial. Iar acesta este doar începutul. Rămâneţi alături de noi pentru viitoarele anunţuri ale companiei la CES 2024 „AI for All: conectivitate în era inteligenţei artificiale”, veţi fi plăcut surprinşi.

    5. Există proiecte sau iniţiative specifice pe care le vedeţi ca fiind prioritare sau inovatoare pentru Samsung în 2024?

    Vom continua să investim semnificativ în inovaţii tehnologice şi ne vom concentra pe dezvoltarea şi lansarea de produse sustenabile şi inteligente, care să ofere soluţii cât mai eficiente şi mai ecologice. Însă vom face toate aceste lucruri având mereu în centrul acţiunilor noastre consumatorii şi nevoile acestora. Ne dorim ca produsele Samsung să continue să le simplifice viaţa şi să le ofere întotdeauna acces la un ecosistem integrat şi conectivitate.

     

    6. Ce eforturi face Samsung pentru a promova şi integra principiile de sustenabilitate în strategiile de marketing şi în produsele pe care le oferă?

    Am abordat angajamentul pe care îl avem faţă de sustenabilitate prin diverse iniţiative. De altfel, produsele Samsung sunt proiectate cu atenţie pentru a minimiza impactul asupra mediului înconjurător pe tot parcursul lor de viaţă. Şi aici vorbim de ambalaje sustenabile pentru televizoarele Samsung, tehnologie de economisire a energiei şi posibilitatea de trade-in, care le permite consumatorilor să acceseze discounturi la noile lor achiziţii Samsung dacă oferă la schimb produsele vechi, pentru ca acestea să fie mai apoi reciclate de colaboratorii noştri. Telecomanda SolarCell, de exemplu, a fost concepută astfel încât să fie eliminată utilizarea de baterii electrice, iar până în anul 2025 televizoarele Samsung vor avea capacitatea de încărcare aproape de zero în modul standby, pentru a elimina consumul excesiv de energie. Apoi, programul Eco-packaging presupune transformarea ambalajelor produselor Samsung în alte lucruri utile în gospodării. Şi, foarte important, pentru producţia telefoanelor noastre am folosit materiale plastice reciclate postconsum provenite din plase de pescuit aruncate, sticle PET şi butoaie de apă. În plus, Samsung şi-a asumat să investească la nivel global până în 2030 peste 700 de milioane de euro în iniţiativele sale de mediu.

     

    7. Ce mesaj încurajator sau inspiraţional doriţi să transmiteţi comunităţii de business din România şi Bulgaria, având în vedere experienţa şi viziunea dvs. în industrie?

    În toţi aceşti ani petrecuţi în indusrtie am învăţat că perseverenţa şi adaptabilitatea sunt cheile succesului într-o lume în continuă schimbare. Într-un astfel de mediu extrem de dinamic – VUCA (Volatility, Uncertainty, Complexity şi Ambiguity) – este important să rămânem deschişi către inovaţie, să abordăm provocările cu mult curaj şi să privim schimbările ca fiind oportunităţi de creştere si colaborare. Mesajul meu pentru comunitatea de business este să nu ne temem să căutăm modalităţi noi de a evolua şi de a aduce valoare în ceea ce facem. Este important ca fiecare dintre noi să-şi pună amprenta pozitivă în activitatea sa şi să provoace schimbări în bine în jurul său. Fiecare obstacol este o şansă de a învăţa ceva nou şi de a ne adapta strategiile pentru a răspunde cerinţelor în continuă schimbare ale consumatorilor. Cu încredere şi determinare, putem construi un mediu competitiv şi prosper pentru întreaga comunitate de afaceri.

  • Sentimentul fragil al Speranţei e mai puternic decât s-ar crede, dacă există dialog

    „Sentimentul fragil al speranţei” este un manifest pentru dialog, deschidere, comunicare şi acceptare. Poveştile spuse pe scenă te îmbrâncesc puţin în propria adolescenţă, să-ţi aminteşti cum îţi era când erai copil, pentru ca apoi să te smucească şi să te trântească în prezent, când eşti părinte, în viaţa de zi cu zi.

    Georgiana Gheorghe, colaborator – femeie de afaceri, pasionată de teatru

    Spectacolul „Sentimentul fragil al speranţei”, ce a avut premiera pe 30 noiembrie la Teatrul Odeon, este un manifest pentru dialog, deschidere, comunicare şi acceptare. Poveştile spuse pe scenă te îmbrâncesc puţin în propria adolescenţă, să-ţi aminteşti cum îţi era când erai copil, pentru ca apoi să te smucească şi să te trântească în prezent, când eşti părinte, în viaţa de zi cu zi. Asta dacă eşti părinte. Să nu mă înţelegeţi greşit. Nu e un spectacol pentru părinţi.

    Este recomandat şi adolescenţilor sau tinerilor; este  un spectacol de văzut cu gaşca de la bloc, cu colegii de liceu, cu anturajul din facultate sau pur şi simplu singur, alături de umbrela către care mai arunci un zâmbet amar din când în când. Regizoarea Carmen Lidia Vidu i-a avut pe toţi în vedere când şi-a ales textele. Pentru că ele sunt poveştile reale ale unor tineri din zilele noastre.

    Care au avut talentul şi curajul de a le scrie. Dar la fel de bine pot fi poveştile multora dintre noi. Dacă am avea curajul să le spunem. Fiind comunicator de profesie, sunt un ferm partizan al ideii că dialogul, deschiderea şi comunicarea rezolvă multe probleme şi, prin exerciţiu constant, duc la acceptare şi înţelegere. Atât la job, în companii, cât şi în viaţa noastră privată. Decât să bagi sub preş problemele, să întorci spatele, să te prefaci că nu există, mai bine tragi aer în piept şi zici ce ai de zis, sau după caz, asculţi ce are celălalt pe suflet. Pui pe masă ce te frământă, îl inviţi pe celălalt să se pună în papucii tăi, urmând ca şi tu să faci acelaşi lucru cu papucii lui. Asta e una dintre lecţiile pe care le-am învăţat în viaţă, nu la şcoală. Fac parte din generaţia decreţeilor care, în afara “privilegiului” de a fi şoim al patriei şi pionier, pentru scurtă durată, nu am avut parte de o cultură deschisă spre sinceritate, diversitate şi dialog. Comunicarea era una rece, austeră şi unilaterală atât din partea sistemului, a profesorilor de la şcoală, cât şi din partea părinţilor.

    Nici acces nemijlocit la prea multă informaţie nu era şi nici prea multe canale de comunicare, ca astăzi. Am ţinut minte asta, pentru că mereu mă contram cu tata pe varii subiecte, când consideram că nu are dreptate. Şi nici când mama îmi spunea „capul plecat sabia nu-l taie” nu-mi plăcea. Cu toate astea, am fost o răsfăţată a vremurilor, căci am întâlnit doi mentori exact la vârsta adolescenţei şi ei m-au ajutat să îmi deschid mintea şi sufetul. Proful de mate şi proful de română cu care mă pregăteam la meditaţii pentru admiterea la liceu.

    Cu ei vorbeam câte-n lună şi-n stele, dar şi ei cu mine, la fel. Şi mi-au dat cărţi, casete cu muzică clasică, albume de artă şi mi-au deschis noi orizonturi. Nu am uitat şi nu o să uit asta niciodată. Îmi iubesc părinţii şi îi respect, însă pentru discuţiile delicioase, bogate în ideii şi informaţii, le sunt recunoscătoare celor doi profesori. Mi-ar fi plăcut să pot vorbi cu părinţii, însă asta m-a făcut să devin mai târziu un părinte atent la acest aspect. Fata mea adolescentă apreciază asta deja şi vorbeşte cu mine orice.

    Ceea ce vă doresc şi dumneavoastră. Mergeţi să vedeţi spectacolul de la Odeon. Ştiu că părinţii adolescenţilor de azi sunt carieriştii postdecembrişti de ieri, care au transpirat sânge în capitalismul proaspăt importat şi reinterpretat într-o arie românească, cu capul la job, la taskuri şi ore multe la birou, peste program. Absenţi de la serbările copiilor, de la masa de duminică sau cu mintea departe, la scadenţa creditelor. Refugiaţi într-un univers paralel cu cel al copiilor lor, izolaţi în lumea lor alb-negru sau colorată, după caz. Nu e târziu să faceţi o schimbare. Ascultaţi-vă copiii. Luaţi-i în braţe, mângâiaţi-i pe obraji. Şi mai ales, spuneţi-le că îi iubiţi oricum ar fi, orice ar fi.

    Cum ţi-a venit ideea de a face acest spectacol?

    Mi-am propus de la începutul muncii mele în teatru să nu fac spectacole, ci evenimente culturale. În ultimii ani am fost preocupată de documentar, de jurnalism, de raportul artistului cu oraşul, cu societatea, cu graniţa.

    Am vorbit în muncă mea despre feminism, despre implicarea civică, despre politică şi eul social. Nu sunt părinte, dar îmi doresc ca prin spectacolele de teatru pe care le regizez, actorul să devină model pentru public. Nu vorbesc de model ca supererou cu mantie şi cu puteri supranaturale, ci de un erou care să-mi servească real ca exemplu, în care să mă recunosc, cu care să empatizez, care să mă facă să mă diagnostichez şi să nu mai port în cârcă o viaţă întreagă poveri grele.

    Noua generaţie se concentrează pe problemele sociale, pe sănătatea mintală şi pe ceea ce poate reprezenta o viaţă sănătoasă.

    Tinerii noii generaţii s-au născut în plin progres tehnologic, ceea ce înseamnă că accesul la informaţii este mult mai mare. Se adaptează mult mai uşor la schimbări şi sunt mai receptivi la informaţiile pe care le primesc. „Sentimentul fragil al speranţei” este un „Jurnal de România. Jurnalul unei noi generaţii”, o captură în timp a modului în care tinerii văd lumea.

    Povesteşte-mi puţin drumul de la descoperirea textelor şi până la premieră, trecând şi prin alegerea teatrului şi a distribuţiei.

    „Sentimentul fragil al speranţei” a venit ca o continuare firească a proiectului  „Jurnal de România”. Scenariul spectacolului îmi aparţine, dar pleacă de la textele apărute în “Gen, revistă”, o revistă scrisă pentru tineri, de tineri mentoraţi de oameni faini. „Gen, revistă” adună la un loc zeci de artişti, fotografi, activişti, jurnalişti care pun pe foaie în ediţia print şi online pe social media gândurile noilor generaţii. Am ales opt texte ales în funcţie de curajul lor şi de gradul de reprezentativitate pentru societatea românească din acest moment.

    Teatrul Odeon şi-a deschis scena mare către acest tip de proiect. A dat voce tinerilor care sub mentoratul celor de la “Gen, revistă” au scris texte puternice, confesionale, extrem de curajoase despre cei care nu corespund „criteriului normalităţii”, despre abandon şcolar, despre cum e să fii numit “caz social”, despre bulimie, religie, schizofrenie, abuz sexual, despre unde e de fapt “acasă”.

    Am lucrat cu actori tineri ai Odeonului. Sunt actori antrenaţi, educaţi care m-au ajutat să mă depăşesc ca regizoare.

    Bănuiesc ca ai avut întâlniri cu tinerii semnatari de texte. Cum au perceput ei dorinţa ta de a da viaţă poveştilor lor? Au participat la repetiţii?

    Am descoperit textele tinerilor în „Gen, revistă”. Am lucrat pe textele lor astfel încât să le “retraduc” din limbaj literar într-unul teatral, să aduc toate textele într-o stilistică unică şi coerentă pentru spectacolul de teatru. Am trimis autorilor textele adaptate de mine şi ne-am cunoscut cu toţii în carne şi oase la premieră. Au venit din Chişinău, Berlin, Cluj, Piatra Neamţ, Timişoara. Am fost foarte emoţionată să-i cunosc.

    Sumarizează-mi, te rog, de ce trebuie văzut spectacolul. Care e rolul lui în cotidianul actual.

    Nu am făcut parte dintr-o generaţie a dialogului, a analizelor, a construcţiei personale. Sunt ceea ce alţii şi-au dorit să fiu. Proiecte ca “Jurnal de România”, „Sentimentul fragil al speranţei” vorbesc despre dialog, vindecare, despre comunitate, celălalt, sens. Ele sunt teatru, sunt spectacole, dar sunt mai ales unelte de lucru în vieţile noastre.

    Eşti regizor în echipa vreunei instituţii de teatru?

    Sunt regizoare de teatru şi de film care lucrează proiecte în diferite oraşe. Nu sunt angajată în niciun teatru din România. Mă preocupă zona de cercetare şi mă îndrept cu proiectele spre oraşele care vizează temele mele de studiu.

    O părere despre spectrul teatral actual în România?

    România e o ţară aproape invizibilă pe piaţa teatrală europeană.  

    De ce ţi-ai dorit să îl ai video pe Gabor Maté?

    Gabor Maté vorbeşte în cărţile lui despre tineri, lucrează cu ei şi am îndrăznit să-l contactez. El spune mereu că „trauma nu este ceea ce se petrece în afara ta, ci ceea ce se petrece în interiorul tău, drept rezultat la ceea ce se întâmplă în afară“. Practic, noi nu răspundem la ceea ce se întâmplă, ci la ce percepem noi legat de ce se întâmplă. Trauma este o rană, iar Gabor Maté apare la finalul spectacolului ca să ne vorbească despre posibilitatea vindecării. Sper ca în septembrie 2024 să-l avem pe Gabor Maté chiar pe scena Teatrului Odeon ca vorbitor la o reprezentaţie a spectacolului „Sentimentul fragil al speranţei”

    Sentimentul fragil al speranţei

    Texte adaptate din Gen, revistă după: Marina Cebanu, Elena Zah, Patricia Cîrtog, Octavia Bortişcă, Olivia Bunescu, Denisa Harbuz, Mădălina Aldescu

    Scenariul şi regia: Carmen Lidia Vidu

    Scenografia: Adrian Damian

    Distribuţie: Sabrina Iaşchevici, Niko Becker, Eduard Trifa, Mădălina Ciotea, Ruxandra Maniu, Nicoleta Lefter, Ioana Mărcoiu

    Apariţie video: dr. Gabor Maté

    Muzica: Mihai Dobre

    Coregrafia: Răzvan Mazilu

    Ilustraţii şi video-design: Ioana Ilaş Bodale

    Costume: Olivia Stoica

    O producţie a Teatrului Odeon, Bucureşti

    Durată: 1 h 15 min.

    Preţ bilete: cat. I 60 lei, cat. II 40 lei. Următoarea reprezentaţie este programată pe 14 decembrie, ora 19:00

    Prezentare:

    Carmen Lidia Vidu uită în jurul său şi caută poveşti, oameni, istorii cu ”i” mic, pe care le aduce publicului său de teatru şi de film, în forme artistice care generează emoţie.

    Carmen Lidia Vidu este primul regizor din România care a câştigat atât Premiul GOPO pentru film cât şi Premiul UNITER pentru teatru.

    Pe ultimul l-a primit în 2021 pentru regia spectacolului ”Jurnal de România. 1989”, despre istoria cu ”i” mic a Revoluţiei, iar pe primul l-a luat în 2015 cu filmul ”O scurtă istorie Astra Film”.

    În 2017 începe colaborarea cu Festivalul George Enescu în calitate de regizoare multimedia.

    În online, este o puternică voce feministă, un lider de opinie care vorbeşte despre teme socio-politice, culturale, civice, despre oamenii autentici şi locurile pe care le descoperă în documentarele sale.