BusinessMagazin

Blog

  • Cercetătorii au descoperit de unde vine de fapt apa. Ea nu ar fi fost de pe planeta noastră la momentul când s-a format

    Apa acoperă trei sferturi din suprafaţa Pământului şi a fost crucială pentru apariţia vieţii, dar originile sale au rămas un subiect de dezbatere activă în rândul oamenilor de ştiinţă.

    O rocă veche de 4.6 miliarde de ani, care s-a prăbuşit anul trecut pe aleea unei familii din Gloucestershire, a furnizat unele dintre cele mai convingătoare dovezi de până acum că apa a ajuns pe Pământ de pe asteroizi din sistemul solar exterior.

    Meteoritul Winchcombe, unul dintre “cele mai imaculate” disponibile pentru analiză, a oferit oamenilor de ştiinţă “o privire ispititoare înapoi în timp până la compoziţia originală a sistemului solar de acum 4.6 miliarde de ani”, a declarat Dr. Ashley King, cercetător la Muzeul de Istorie Naturală din Londra şi autor al unei noi lucrări despre această rocă spaţială.

    O teorie predominantă este aceea că Pământul era uscat atunci când s-a format, deoarece regiunea interioară a sistemului solar era prea fierbinte pentru ca apa să se condenseze. Limita regiunii în care se putea forma gheaţă în sistemul solar timpuriu este cunoscută sub numele de linia de îngheţ şi se află în centura de asteroizi modernă. Oamenii de ştiinţă cred că apa ar fi putut ajunge pe Pământ mai târziu, plouând cu meteoroizi îngheţaţi şi impacturi mari, potrivit The Guardian.

    Cu toate acestea, există teorii concurente, inclusiv aceea că apa a fost adusă de comete, alcătuite în principal din gheaţă şi praf, sau de alte corpuri similare.
    Analiza meteoritului Winchcombe
    Cea mai recentă analiză adaugă greutate teoriei conform căreia asteroizii au avut o contribuţie principală la apariţia apei pe Pământ. Cea mai mare parte a meteoritului Winchcombe a fost recuperată la doar câteva ore după ce spectaculoasa sa minge de foc a luminat cerul Regatului Unit în februarie 2021. Una dintre cele mai mari bucăţi a fost descoperită pe aleea de acces la casa familiei Wilcock, iar câteva bucăţi mai mici au fost găsite în grădinile din apropiere.

    Este primul meteorit de condrită carbonacee, cea mai veche clasă de meteoriţi, care conţine materiale prezente în timpul formării sistemului solar, care a fost găsit în Marea Britanie. În mod crucial, a fost colectat la câteva ore după ce a fost detectat, înainte de orice precipitaţii, şi a fost analizat aproape imediat, ceea ce îl face un specimen rar necontaminat.

    De asemenea, meteoritul a fost înregistrat de 16 camere video dedicate meteoriţilor, precum şi de numeroase camere video cu sonerii şi camere de bord, ceea ce înseamnă că oamenii de ştiinţă au putut produce o traiectorie precisă a locului de unde a venit în sistemul solar. În schimb, majoritatea celor 70.000 de meteoriţi cunoscuţi au fost găsiţi fără ca impactul lor să fie înregistrat, în unele cazuri, la milioane de ani după ce au aterizat. „Sunt doar roci aleatorii care au venit la noi din spaţiu”, a declarat King.

    Analiza, publicată în revista Science Advances, concluzionează că meteoritul provine de la un corp asteroidic aflat undeva în apropierea lui Jupiter. De asemenea, cercetarea a constatat că raportul dintre izotopii de hidrogen din apă seamănă foarte mult cu compoziţia apei de pe Pământ.

    „Meteoriţii precum Winchcombe se potrivesc destul de bine [cu] apa din oceanele Pământului şi sugerează că asteroizii au fost principala sursă de apă”, a declarat King.

    Extractele din meteoritul Winchcombe conţin, de asemenea, aminoacizi extratereştri, molecule prebiotice care sunt componente fundamentale pentru originea vieţii.

    Deoarece compoziţia meteoritului Winchcombe este atât de bine conservată, analiza sugerează că asteroizi similari au jucat un rol important în furnizarea ingredientelor necesare pentru a da startul oceanelor şi vieţii pe Pământul timpuriu.
     

  • Proiect de lege pentru eliminarea sălilor de jocuri de noroc din apropierea şcolilor

    USR precizează că iniţiativa vine ca răspuns la creşterea numărului de persoane cu dependenţă de jocurile de noroc, în special în rândul minorilor.

    „E clar că în România ne confruntăm cu un fenomen deosebit de nociv, al patimei jocurilor de noroc. Nu mai departe de săptămâna trecută, vedeam cu toţii cazul unei primăriţe care a jucat la păcănele banii din ajutoarele de încălzire. Noi trebuie să avem grijă ca generaţiile următoare să aibă informaţiile să ia nişte decizii mai bune, nu să vadă, zi de zi, în jurul şcolilor păcănele. Proiectul depus astăzi este un prim-proiect dintr-un pachet mai amplu pe care îl pregătim în scopul protejării populaţiei de această patimă”, declară Diana Stoica, deputat USR şi membru în Comisia pentru sănătate a Camerei Deputaţilor.

    Legislaţia în vigoare (OUG 77/2009) interzice doar ca sălile de jocuri de noroc să fie în incinta unităţilor de învăţământ, a campusurilor aferente acestora, centrelor de cultură, spitalelor şi bisericilor.

    „Proiectul pe care l-am depus îşi propune să reglementeze domeniul jocurilor de noroc, în sensul de a îndepărta aşa-numitele păcănele din proximitatea şcolilor. Au apărut ca ciupercile după ploaie în jurul unităţilor de învăţământ şi sunt un exemplu negativ pentru toţi elevii. Cunoaştem situaţii în care elevii ies şi în pauze ca să joace în aceste săli de jocuri de noroc şi nimeni nu acţionează”, afirmă Filip Havârneanu, deputat USR şi membru în Comisia pentru învăţământ a Camerei Deputaţilor.

    Proiectul USR propune ca interdicţia să fie extinsă şi pe o rază de 300 de metri faţă de acestea.

  • Muncitorii fug sărind gardul din cea mai mare fabrică de telefoane iPhone din lume

    Exod în masă la fabrica de iPhone-uri din Zhengzhou, oraş din centrul Chinei: muncitorii încearcă să scape astfel de lockdown. 

    La uzina Foxconn din Zhengzhou, aflată în provincia centrală chineză Henan, muncitori sărit gardul, pentru a evita carantina Covid, după ce autorităţile din Zhengzhou au ordonat blocarea complexului fabricii.

    Noi cazuri de Covid au fost constatate în campusul Foxconn, la cea mai mare fabrică de iPhone din lume. Ele au determinat închiderea magazinelor şi hotelurilor din apropierea. Foxconn, cu sediul în Taiwan, a confirmat un focar la fabrica sa din Zhengzhou.

    Exod în masă

    Exodul în masă a lovit cea mai mare fabrică de asamblare din lume a iPhone-urilor, în inima Chinei, datorită mpsurilor draconice luate împotriva focarelor de Covid-19. În uzina Zhengzhou, capitala Henan, zeci de muncitori au decis să plece pentru a evita carantina, după cazurile constatate.

    Autorităţile municipale au elaborat în grabă planuri de izolare a lucrătorilor migranţi care fug în oraşele lor natale, ca să nu răspândească coronavirusul.

    Videoclipurile distribuite pe reţelele de socializare în limba mandarină au arătat sute de oameni căţărându-se peste gardurile fabricii, după ce s-a aflat că o parte din forţa de muncă a fost pusă în carantină din cauza unui focar.

    Sute de mii de angajaţi

    Foxconn, cu sediul în Taiwan, are aproximativ 200.000 de angajaţi în Zhengzhou şi nu a dezvăluit numărul de cazuri infectate sau câţi au plecat, dar a asigurat că nu va împiedica plecările.

    Henan a constatat 167 de cazuri de Covid transmise local în cele şapte zile până pe 29 octombrie, faţă de 97 de infecţii în ultimele şapte zile.

    Daune aduse economiei

    Pe 19 octombrie, Foxconn a interzis toate mesele în cantine şi a cerut lucrătorilor să consume mâncarea în cămine. Blocajele anti-Covid au provocat consecinţe grele pentru economia chineză, pe fondul prăbuşirii consumului şi producţiei.

    „Suntem foarte conştienţi că, în situaţia actuală, va fi o bătălie prelungită”, a comunicat Foxconn.
     

  • Care este cea mai folosită parolă din lume şi ce parole să nu puneţi niciodată. 83% dintre parole pot fi sparte în 1 secundă

    În 2022, cea mai folosită parolă din lume este “password”. Nu este un joc de cuvinte, ci rezultatul clasamentului anual întocmit de NordPass.

    “În ciuda creşterii gradului de conştientizare a securităţii cibernetice, vechile obiceiuri se pierd greu. Cercetările arată că oamenii încă folosesc parole slabe pentru a-şi proteja conturile”, arată compania care a întocmit lista.

    Potrivit analizei, în comparaţie cu datele de anul trecut, 73% dintre cele mai frecvente 200 de parole din acest an rămân aceleaşi.

    În plus, 83% dintre parolele de pe lista din acest an pot fi sparte în mai puţin de o secundă, la fel ca şi cuvântul “parolă”.

    Pe locul al doilea în topul celor mai folosite parole din lume se află “123456”, pe locul al treilea “123456789” (ambele pot fi ghicite în 1 secundă), pe locul al patrulea “guest” şi pe locul al cincilea “qwerty”.

    Potrivit studiului, “123456” este încă cea mai utilizată parolă în multe ţări, precum Italia, Columbia, Franţa şi Japonia.

  • Este oficial: Categoria de salariaţi care va putea ieşi la pensie mai devreme. Angajaţi care beneficiază de o reducere a vârstei standard de pensionare cu jumătate din anii munciţi

    Autorităţile vor modificarea legislaţiei privind sistemul de pensii publice prin includerea unor activităţi din sectorul construcţiilor de maşini, dar şi din unităţile de producţie ale minelor de minereuri în categoria locurilor de muncă în condiţii speciale, conform unui proiect de lege înregistrat la Senat la sfârşitul anului 2021 şi care a primit în data 16 noiembrie 2022 votul decisiv al Parlamentului.

    Mai exact, este vorba despre proiect de Lege pentru completarea art.30 din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, adoptat în această săptămână de Camera Deputatilor cu vot pentruâ244, contraâ1, abţineriâ1 şi două persoane care nu au votat.

    Proiectul propune ca la articolul 30 alineatul (1), după litera i) se introduce o nouă literă, litera j), cu următorul cuprins:

    • sectorul construcţii maşini, pentru personalul care îşi desfăşoară activitatea în următoarele activităţi specifice: turnarea pieselor şi lingourilor de oţel, în turnătoriile de oţel; turnarea pieselor de fontă, pieselor din aliaje neferoase şi pieselor cu modele uşor fuzibile în turnătoriile de fontă, turnătoriile de aliaje neferoase şi turnătoriile de precizie; forjarea pieselor pe ciocane de peste 2 tone forţă în secţiile de forjă; turnarea cuzineţilor din aliaje neferoase pe suport de oţel în turnatoriile de cuzineţi; activitetea desfăşurată de către ingineri, subingineri şi tehnicieni cel puţin 50% din timp în secţiile de producţie respective.”

    Totodată, se preconizează şi asimilarea ca stagiu de cotizare în condiţii speciale de muncă, a perioadei anterioare datei de 1 aprilie 2021, în care salariaţii au desfăşurat activităţi în sectorul construcţii maşini, în locuri de muncă încadrate conform legislaţiei anterioare în grupa I de muncă.

    În plus aceste modificări se vor aplica şi pentru activităţile de producţie, mentenanţă şi asimilate din unităţile de producţie ale minelor de minereuri, pentru personalul implicat direct şi nemijlocit în utilizarea procedeelor şi utilajelor specifice extracţiei minereurilor care a ocupat următoarele funcţii: adjunct şef carieră, adjunct şef depozit, adjunct şef uzin ă, artificier, automacaragiu, buldozerist, electrician, electrician subteran, electromecanic, electromecanic subteran, electromecanic turbosuflant ă, electronist, excavatorist, frezor, inginer, inginer conducător formaţie de lucru, inginer şef investiţii, inginer şef producţie, instalator, laborant, lăcătuş,  ăcătuş mecanic, lăcătuş mecanic subteran, macaragiu, maistru, manipulant, mecanic, mecanic maşini utilaje, mecanic subteran, miner subteran, miner suprafaţă, muncitor necalificat, muncitor necalificat subteran, operator preparare, operator preparare subteran, prelucător aşchiere, revizor tehnic, şef carieră, şef laborator control tehnic de calitate, şef depozit, şef secţie, şef uzină, strungar, subinginer, subinginer conducător formaţie de lucru subteran, sudor, sudor subteran, tehnician.”

    De asemenea, în categoria locurilor de muncă în condiţii speciale  va fi luată în considerare şi activitatea de trefilare, inclusiv prin decaparea cu acizi, desfăşurată de către persoanele încadrate în muncă la SC ArcelorMittal Roman.

    Astfel, persoanele care desfăşoară activităţile enumerate mai sus beneficiază de o reducere a vârstei standard de pensionare cu jumătate din anii munciţi în aceste condiţii.

    Pentru ca această propunere legislativă să intre în vigoare este necesar să fie promulgată de şeful statului, ca apoi să fie publicată în Monitorul Oficial.

     

     

     

  • Atenţie şoferi: De astăzi se închide circulaţia pe unele dintre cele mai spectaculoase drumuri din România

    Condiţiile meteorologice închid circulaţia pe anumite sectoare ale drumurilor montane Transalpina şi Transfăgărăşan. „Prioritatea principală este integritatea şi viaţa celor care merg pe drum”, transmite CNAIR (Compania Naţională Administrare a Infrastructurii Rutiere).

    Având în vedere ultimele prognoze meteorologice şi pentru siguranţa participanţilor la trafic s-a luat decizia ca, începând de joi, 17.11.2022, ora 07:00, circulaţia rutieră să fie interzisă pentru toate categoriile de autovehicule pe următoarele sectoare de drum:

    • DN 67C (Transalpina) între Rânca şi Obârşia Lotrului (km 34Ă800 – km 59Ă800)
    • DN 7C (Transfăgărăşan) între Piscu Negru şi Cabana Bâlea Cascadă (km 104Ă000 – 130Ă800)”,

    CNAIR precizează că a reuşit în acest an, printr-un efort susţinut şi cu ajutorul condiţiilor meteo favorabile, să menţină circulaţia deschisă pe aceste rute montane o perioadă de timp mai lungă decât de obicei.

    „Prioritatea principală este integritatea şi viaţa celor care merg pe drum. Recomandăm conducătorilor auto care tranzitează în această perioadă rute montane să aibă autoturismele echipate de iarnă, să circule cu atenţie şi să respecte semnalizările şi atenţionările oficiale”, se precizează în finalul comunicatului.

    Informaţii suplimentare privind starea reţelei de drumuri naţionale şi autostrăzi pot fi obţinute de la Dispeceratul Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A., la numerele de telefon 021/264.33.33; 021/9360 şi pot accesa pe prima pagina în caseta din stânga: www.cnadnr.ro – DISPECERAT – Situatia Drumurilor Naţionale, dar şi pagina de FB https://www.facebook.com/cnadnr/.

     

  • Partidul Republican din SUA a obţinut controlul asupra Camerei Reprezentanţilor

    Partidul Republican a atins nivelul majorităţii în Camera Reprezentanţilor, potrivit noilor date electorale din Statele Unite, ceea ce va complica agenda politică a preşedintelui Joseph Biden în ultimii doi ani de mandat şi în perspectiva scrutinului prezidenţial din 2024.

    Potrivit noilor date electorale, Partidul Republican a atins în cursul nopţii de miercuri spre joi nivelul de 218 locuri în Camera Reprezentanţilor, din totalul de 435 de locuri, în timp ce Partidul Democrat este în acest moment la nivelul de 208 locuri, conform agenţiei The Associated Press. Victoria republicanilor este confirmată şi de proiecţiile electorale realizate de posturile de televiziune CNN şi ABC News.

    Nivelul de 218 locuri oferă Partidului Republican majoritatea simplă în Camera Reprezentanţilor. Diferenţa de locuri între republicani şi democraţi va fi aflată cu exactitate abia peste câteva zile, când se va încheia numărătoarea voturilor în toate circumscripţiile electorale.

    În contextul victoriei, politicianul republican Kevin McCarthy urmează să fie ales în ianuarie preşedinte al Camerei Reprezentanţilor, în locul lui Nancy Pelosi, membră a Partidului Democrat.

    Chiar dacă nu este victoria masivă pe care o aşteptau republicanii, controlul asupra Camerei Reprezentanţilor riscă să blocheze agenda politică a preşedintelui Joseph Biden, membru al Partidului Democrat, în a doua jumătate a mandatului şi în perspectiva scrutinului prezidenţial din 2024. De asemenea, opoziţia republicană ar putea lansa o serie de investigaţii parlamentare împotriva Administraţiei de la Washington.

    În schimb, Partidul Democrat va menţine controlul asupra Senatului SUA. Partidul Democrat are asigurate, conform datelor actuale, 50 de locuri în Senat, din totalul de 100 de locuri, iar Partidul Republican 49 de locuri. În acest context, democraţii vor avea control asupra Senatului chiar şi în situaţia victoriei republicanilor în statul Georgia, unde probabil va fi organizat turul doi în decembrie. În Georgia, au fost trei candidaţi şi, conform proiecţiilor, niciunul nu a depăşit nivelul de 50% din voturi. Senatorul democrat în funcţie Raphael Warnock este la nivelul de 49,4% din voturi, candidatul republican Herschel Walker a obţinut 48,5%, iar politicianul Chase Oliver, din cadrul Partidul Libertarian, a obţinut 2,1%. Chiar dacă va fi egalitate cu un raport de 50-50 de locuri la finalul cursei electorale, democraţii vor menţine controlul asupra Senatului prin votul vicepreşedintelui SUA, Kamala Harris, membră a Partidului Democrat, care este şi preşedinte al Senatului.

    Preşedintele Biden, membru al Partidului Democrat, i-a transmis felicitări liderului grupului parlamentar republican din Camera Reprezentanţilor, Kevin McCarthy.

    “Alegerile desfăşurate săptămâna trecută au demonstrat forţa şi rezilienţa democraţiei americane. A fost o respingere puternică a contestatarilor alegerilor, a violenţei politice şi a actelor de intimidare. Este o declaraţie categorică a faptului că, în America, prevalează voinţa poporului”, a afirmat preşedintele Biden, potrivit postului de televiziune CNN.

    “În acest scrutin, alegătorii şi-au exprimat clar preocupările: nevoia de reducere a costurilor, protejarea dreptului de a face alegeri, menţinerea democraţiei noastre. Aşa cum am spus şi săptămâna trecută, viitorul este prea promiţător pentru a rămâne blocaţi în lupte politice. Poporul american aşteaptă rezolvarea problemelor. Vrea să ne concentrăm pe problemele care contează pentru ei, să le facem vieţile mai bune. Eu voi colabora cu toată lumea, republicani sau democraţi, cu toţi cei care vor să lucreze cu mine pentru a le furniza rezultate oamenilor”, a subliniat preşedintele SUA.

     

  • Sorin Pâslaru, redactor-şef al ZF: Tirania paginii albe de 24 de ani? Nu, magia paginii albe

    Un fost coleg de ziar, astăzi analist de business în Irlanda, spunea că i-a plăcut o sintagmă care descria activitatea de zi cu zi de la ziar, spusă de cineva din redacţie la un moment dat: “tirania paginii albe”.

    În fiecare zi jurnalistul pleacă la drum cu o pagină albă, cu o aşa-numită “machetă”, iar cele 12 sau 16 machete de pagini alcătuiesc ziarul care ajunge în fiecare zi sub ochii cititorilor. N-ai unde să te ascunzi, nu ai cum să ocoleşti: ziarul trebuie să plece în fiecare seară la 19.00 în tipar. Cu mainurile de pagină (articolele principale, centrale), cu brefele (ştirile scurte, de coloană), cu infograficele, cu fotografiile şi captionurile aferente (adică descrierea fotografiei).

    Zi de zi, eşti judecat după semnătura de sub titlul articolului. Toţi văd ce ai făcut ieri. Probabil că există puţine meserii unde să poţi să fii “judecat” instantaneu. Nu poţi dispărea undeva în măruntaiele unui departament. Contribuţia ta este vizibilă.

    În fiecare zi oamenii aşteaptă să vadă ce s-a întâmplat ieri important, în business, în politică, iar cu online-ul aşteaptă chiar azi, acum.

    Publicul devorează informaţia. Cu cât îi arunci mai multă, cu atât vrea mai mai multă informaţie, mai multe ştiri, mai multe opinii. De aceea poate că fostul nostru coleg care astăzi evaluează sustenabilitatea modelelor de business pentru investiţii în panouri solare prin pădurile Irlandei a rămas cu această expresie în cap: “tirania paginii albe”.

    Vine macheta, ce facem azi? Ce scriem azi? Ce este breaking news? Ce va fi mâine în topul citirilor? Ce aşteaptă cei care deschid ziarul sau site-ul pe desktop sau pe mobil? Care sunt ştirile zilei? Cum devin faptele, ceea ce se întâmplă în jurul nostru o ştire? Ce merită sau ce nu merită să fie scris?

    Tot acest proces de selecţie, de focus, de atenţie, de scriere, de rescriere are loc în fiecare zi pentru ca a doua zi să-i furi atenţia cititorului, să-l provoci, să-l miri, să-l faci să spună: “da, aşa e”, “nu ştiam, ia uite ce chestie”, sau dimpotrivă: “ce ziar, ce jurnalişti, sub orice critică, ce să mai ceri?”

    Merge sau nu merge subiectul ăsta? Ce titlu să dau? Care este unghiul de atac? Pe cine ar interesa asta? Dar partea cealaltă ce spune? Cum e la noi, cum este la ei? Care este explicaţia fenomenului, de ce au ajuns aici?

    Scufundat zi de zi în focul ştirilor, nici nu realizezi că an după an în jur se schimbă totul. Ştirile despre proiecte de investiţii sau tranzacţii se transformă în fabrici, clădiri de birouri sau malluri. Azi scrii despre trei companii de software din România care au câştigat accesul la un accelerator de business de la Londra, mâine afli că una dintre ele a ridicat o finanţare de 30 milioane de euro, iar peste încă un an se listează la New York Stock Exchange cu o evaluare de 60 miliarde de dolari.

    Azi scrii că investitorii în energie solară şi eoliană primesc câte 4 sau 6 certificate verzi de megawatt produs, mâine Dobrogea este plină de eoliene. Între timp, s-a schimbat legislaţia, dar foamea de investiţii rămâne, după cum o dovedesc ultimele ştiri despre tranzacţii de sute de milioane de euro în domeniu.

    Azi doi tineri scriu un top al celor mai valoroase companii din România, mâine intră în imobiliare şi ajung cu compania lor chiar în topul celor mai valoroase 100 de companii din România, după ce se listează la bursă.

    Azi un tânăr spune că Bucureştiul se sufocă şi că trebuie oprite dezvoltările haotice, mâine devine primar şi este acuzat că opreşte dezvoltarea, că sufocă investiţiile şi businessul. O soluţie probabil că va fi găsită.

    Dincolo de ştiri, oamenii au nevoie să înţeleagă. Încotro mergem? De ce creşte Robor? Unde va ajunge comerţul online? Cum vor arăta locuinţele în viitor? Când vor dispărea de pe piaţă maşinile pe motorină? Aşteaptă de la jurnalist atitudine. De ce nu scrieţi despre izolete? De ce nu scrieţi că nu avem autostrăzi? De ce se schimbă iar bordurile în sectorul 3? De ce arată căile ferate mai rău ca în 1990? De ce spitalele nu sunt cum ar trebui deşi bugetele alocate se dublează la fiecare cinci ani?

    Oamenii deschid un ziar de fapt ca să fie fermecaţi. Să fie uimiţi, indignaţi, satisfăcuţi sau să-şi răspundă la întrebări. Tirania paginii albe este de fapt magia paginii albe.

    Jurnalistul are privilegiul să decidă ce va transmite cititorului de a doua zi. Ce subiect alege, cum îl abordează, ce emoţie vrea să transmită cititorului. Are puterea dar şi responsabilitatea de a ajunge la minţile celorlalţi cu propriile mesaje. El ştie că oamenii îl aşteaptă, că sunt curioşi, că vor în fiecare zi să se lase fermecaţi de cursivitatea frazelor unui articol sau de vocea unui prezentator de ştiri. Sau de starea vremii. Cititorii se întorc zi de zi la aceeaşi voce, s-au învăţat cu bursele în pagina 4 şi băncile în pagina 5.

    Dincolo de ştirile zilei, e un schimb acolo. O legătură. O declaraţie zilnică reciprocă: suntem aici pentru tine, aşteptăm să vedem ce-ai mai născocit azi. Aceasta este magia infinită a cuvântului.
    Dana, iată textul de 5.000 de semne, aşa cum am vorbit :-).

  • Suferinţa britanicilor se adânceşte după Brexit

    Londra îşi pierde titlul de cea mai mare bursă de acţiuni din Europa, angajaţii britanici nu mai vor să fie plătiţi în lire sterline, inflaţia urcă la un maxim pe 41 de ani, firmele britanice renunţă la exporturi din cauza Brexitului. Lista problemelor cu care se confruntă Marea Britanie se îngroaşă.

    Londra şi-a pierdut statutul de cea mai mare bursă de acţiuni din Europa, titlul fiind preluat de Paris, potrivit Bloomberg. Este un alt semn simbolic al statutului în diminuare al Marii Britanii după Brexit.

    „Economia britanică ca întreg a fost permanent afectată de Brexit“, declara recent Michael Saunders, fost strateg al Bank of England. „Ne­voia de majorări de taxe şi redu­ceri de cheltuieli nu ar exista dacă Brexitul nu ar fi redus producţia po­tenţială atât de mult“.

    Piaţa britanică de acţiuni suferea de ceva timp din cauza performanţei slabe a economiei, însă acest an a fost mai rău din cauza crizei energiei, in­flaţiei de două cifre şi turbulenţelor economice provocate de controver­sa­tul plan de reducere a impozitelor al fostului premier Liz Truss.

    Lira sterlină se îndreaptă de ase­menea către cel mai slab nivel în raport cu dolarul de la mijlocul anilor ’80. Din această cauză, angajaţii britanici, de la bănci mari la startup-uri mici, întreabă de luni întregi dacă nu cumva pot fi plătiţi în dolari în loc de lire sterline. Companii de recru­tare, experţi în relocare şi manageri susţin că depre­cierea puternică a lirei sterline creea­ză probleme atât pen­tru angajaţi, cât şi pentru firme în Marea Britanie după Brexit în condi­ţiile în care piaţa muncii rămâne sub presiune, iar lupta pentru talente continuă.

    Inflaţia reprezintă o altă pro­ble­mă majoră pentru britanici. Scumpi­rea dramatică a energiei a împins ra­ta inflaţiei chiar mai sus decât aştep­tările, la un maxim pe 41 de ani în octombrie, sporind presiunea asupra băncii centrale a ţării să majoreze dobânzile din nou.

    Indicatorul preţurilor de consum a urcat la 11,1% faţă de aceeaşi lună a anului trecut.

    Strategii Bank of England s-au declarat pregătiţi să majoreze costu­rile finanţării în forţă pentru a aduce inflaţia sub control. Inflaţia este a­cum de peste cinci ori mai mare decât ţinta de 2% a BoE în pofida a opt majorări de dobânzi în ultimul an.

    Ministrul finanţelor Jeremy Hunt a anunţat că va ajuta banca să readucă inflaţia la ţintă prin măsuri „dure, dar necesare“ pentru diminu­a­rea deficitului bugetar.

    La ani după ce Marea Britanie a părăsit Uniunea Europeană, busi­nessu­rile ţării se confruntă în conti­nuare cu scăderi ale vânzărilor în condiţiile în care birocraţia îngreu­nează exporturile către blocul european.

    Renumitul retailer londonez Fortnum & Mason, de exemplu, nu şi-a mai trimis bunurile în majoritate ţărilor UE din ianuarie cel puţin după ce suspendarea „temporară“ a exporturilor către Europa s-a prelungit.

    Vasta majoritate a businessurilor britanice, 80% dintre cele înregistrate la Camerele Britanice de Comerţ, întâmpină dificultăţi în a exporta de la Brexit.

  • Întrebare ZF: după câte telefoane găseşte un pacient loc cu bilet de trimitere la consultaţie în privat? La a cincea încercare în Bucureşti, primul loc liber este peste două săptămâni

    ♦ Accesibilitatea pacienţilor care vor servicii bune, să evite cozile din spitalele de stat, dar şi să beneficieze de contribuţiile plătite este redusă ♦ Când marii operatori privaţi lucrează cu Casa de Asigurări pentru servicii decontate, listele de aşteptare se prelungesc chiar şi trei luni.

    O căutare pentru o simplă con­sultaţie la oftalmologie arată situaţia în care este sistemul sanitar din Româ­nia: liste lungi de aşteptare, lipsa medicilor care să colaboreze cu Casa din mediul privat şi costuri mari. Concret, pentru o programare cu bilet de trimitere la o consultaţie oftalmologică în Bucureşti este nevoie de cinci apeluri, iar prima dată disponibilă găsită de ZF a fost în 29 noiem­brie, peste două săptămâni.

    Nu toate unităţile private din Bucureşti colaborează însă cu Casa Naţională de Asigu­rări de Sănătate pentru consultaţiile de oftalmologie, astfel că în cazul MedLife, cel mai mare operator după cifra de afaceri, şi Medicover, al treilea jucător din piaţă, răspunsul primit în call center a fost că nu se decontează consultaţia, doar cu plată pu­tem fi primiţi. Costul este similar pentru ambele reţele private – 320 de lei.

    Medicii pot oferi servicii decontate prin CNAS doar dintr-un singur loc de muncă. Astfel, dacă specialistul este angajat la stat şi are acolo stabilit contract cu CNAS, la privat poate consulta doar contra cost. În cazul operatorilor privaţi de sănătate, o bună parte dintre medici sunt colaboratori, deşi numărul nu este clar cunoscut.

    De asemenea, operatorii privaţi pot alege să nu lucreze cu Casa pentru anumite servicii medicale sau chiar pentru toate. În rândul marilor operatori, procentele care vin din decontările CNAS la businessul to­tal sunt sub 8-10%, uneori chiar mai puţin.

     

    Primul loc liber, peste două săptămâni

    La cei trei operatori la care ZF a sunat pentru programare cu bilet de trimitere şi care au şi decontare prin CNAS, nu există niciun loc liber în următoarele două săp­tămâni. Cea mai recentă dată am găsit-o la spitalul Infosan din Bucureşti, în 29 no­iembrie. La Regina Maria, al doilea opera­tor din piaţă după cifra de afaceri, cel mai ra­pid puteam să găsim o programare în 22 fe­­bruarie 2023, adică peste trei luni. Întrebat câţi medici din reţea lucrează cu CNAS, ope­ratorul din call center a spus că doar unu.

    La West Eye, tot în Capitală, spital spe­cializat pentru afecţiunile ochiului, până la final de an locurile sunt blocate pentru pro­gra­mări cu bilet de trimitere. Operatorul din call center a spus că putem reveni în ianuarie cu un telefon pentru a afla când este un loc liber. Costul pentru consultaţie la West Eye este sub media pieţei, fiind 240 de lei.

    La Infosan am găsit un loc liber în 29 noiembrie, fiind al cincilea şi ultimul spital la care ZF, într-un exerciţiu jurnalistic, a sunat.

     

    Preţuri în creştere

    Preţurile consultaţiilor au crescut, operatorii privaţi mărind tarifele pentru a ţine pasul cu scumpirile din piaţă. Totuşi, pacientul este cel care, în lipsă de acces mai rapid pe bilet de trimitere, deşi contribuie deja la stat, suportă şi costul acesta. Cei 320 de lei consultaţia pentru oftalmologie reprezintă 8% din salariul mediu net al unui pacient, din calculele ZF.

    Totuşi, lipsa accesibilităţii la servicii medicale decontate nu ajunge şi la autorităţile din Sănătate. Săptămâna trecută, Andrei Baciu, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, a participat la inaugurarea unei clinici private în Suceava, declarând că sistemul privat preia din responsabilitatea celui de stat.

    „Accesibilitatea la servicii medicale este cheia succesului şi cheia unei vieţi sănătoase şi îndelungate. Orice sistem de sănătate modern şi eficient din lume funcţionează pe baza complementarităţii dintre instituţiile de stat şi cele private“, a spus Andrei Baciu.

    Dacă în cazul unui consult oftalmologic pacientul poate aştepta două săptămâni fără ca problema să se agraveze, sunt afecţiuni pentru care depistarea la timp înseamnă şansa la viaţă pentru pacienţi. Tot ZF a scris despre lista lungă de aşteptare în cazul investigaţiilor RMN, unde pot fi descoperite afecţiuni precum cancerele, de exemplu, în cazul analizelor de rutină de sânge, toate acestea fiind piloni importanţi ai prevenţiei în Sănătate.